Simpozionul Internaţional de Sculptură
Gheorghe Iliescu-Călineşti,
Piteşti, 2004, ediţia a IV-a

Reuşita primelor trei ediţii ale Simpozionului Internaţional de Sculptură Gheorghe Iliescu-Călineşti, desfăşurate în luna iulie, în anii 2001, 2002 şi 2003, care au adus laolaltă nume sonore ale sculpturii româneşti – Gh. Iliescu-Călineşti, Panaite Chifu, Mihai Marcu sr. şi Mihai Marcu jr., Dinu Câmpeanu, Dumitru Radu, Nicolae Ghiaţă, Corneliu Tache, Vasile Rizeanu, Ioan Medruţ, Doru Drăguşin, Cristina Iliescu, Adrian Radu, Ionel Iştoc – portugheze, italiene şi greceşti – Joao Antero, Fernando Caciorgna şi Antonis Myrodias –, a îndreptăţit municipalitatea să organizeze anul acesta ediţia a IV-a. Comandamentul, care ghidează şi actuala ediţie, vizează necesitatea modernizării urbei noastre, din perspectiva esteticii decorativ-monumentale. Celor 18 lucrări de artă plastică, realizate până în prezent, le-a fost oferit un spaţiu de amplasare corespunzător, ele semnalându-şi deja profilul, nota şi personalitatea elegantă.

Simpozionul Internaţional de Sculptură Gheorghe Iliescu-Călineşti – Piteşti, 2004, ediţia a IV-a, se desfăşoară în perioada 5 – 31 iulie şi reuneşte şase artişti plastici, sculptori de renume, din ţară şi străinătate – Paulo Neves (Portugalia), Milen Vassilev (Bulgaria), Cristian Bedivan, Iulian Coruţ, Marius Ivanovici, Vasile Rizeanu (România), asistaţi de Marian Velescu şi Florian Stoica.

Simpozionul este organizat de Consiliul Local Piteşti, Primăria Municipiului Piteşti, Şcoala Populară de Arte şi Meserii Piteşti şi Centrul Cultural Piteşti, în colaborare cu Ministerul Culturii şi Cultelor, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Argeş, Teatrul Alexandru Davila, Uniunea Artiştilor Plastici din România şi Filiala Piteşti a Uniunii Artiştilor Plastici din România. Premiile puse în joc sunt în valoare de 3.000 de euro.

În ambianţa primitoare a Parcului Ştrand – locul cald al transformării în creaţie vie a celor 2 mc de marmură, câţi au revenit fiecărui artist, publicul este invitat să participe la derularea evenimentului, vizitând tabăra, stabilind contacte cu sculptorii, admirând operele în procesul devenirii lor.

Simpozionul a debutat cu primirea şi prezentarea oficială a artiştilor invitaţi, în ziua de 5 iulie 2004, ora 11.00, urmate de conferinţa de presă, la ora 11.15, în sala mare a Primăriei Municipiului Piteşti. Vernisajul expoziţiei de fotografie şi desen a participanţilor din acest an şi din anii trecuţi a fost gândit să se desfăşoare în foaierul Teatrului Alexandru Davila, în data de 14 iulie, ora 11.30, o secţiune cu caracter omagial fiindu-i dedicată maestrului Gheorghe Iliescu-Călineşti.

Vernisajul simpozionului va avea loc în ziua de 31 iulie 2004, ora 11.30, în Parcul Ştrand, în prezenţa oamenilor de cultură – oficialităţi, literaţi, artişti plastici, public avizat.

Denisa Popescu

Noi apariţii editoriale

Introducere în gândirea unor mari filosofi

Despre Introducerea în gândirea unor mari filosofi a profesorului Grigore Spermezan citisem numai lucruri excepţionale prin câteva reviste din ţară (Ateneu-l băcăuan, februarie 2004, Opinia buzoiană, martie 2004, ba chiar şi prin Graiul Maramureşului, nu mai ştiu ce număr), înainte să găsesc cartea la un fost coleg şi bun prieten pe care îl are la Piteşti (Cornel Constantinescu), de la care am aflat că autorul ,,intrase” primul la Filosofie… Apărută la Editura Didactică şi Pedagogică (2003), Introducerea… profesorului de la Liceul Teoretic Urziceni este o carte cuceritoare. Practic, asimilând foarte bine istoria filosofiei, Grigore Spermezan transformă câmpul arid al conceptelor filosofice într-un discurs accesibil oricărui iubitor de înţelepciune, fie el licean, student sau chiar profesor. Filosoful Grigore Spermezan (ar fi prea puţin spus ,,omul de catedră”) ştie cum să ,,introducă” filosofia în capul celor care au deschis, curioşi din fire, cărţi precum Critica raţiunii pure, Fenomenologia spiritului sau Fiinţă şi timp şi le-au închis repede la loc!

În sfârşit, o carte „utilă şi clară“ de istoria filosofiei, una care îşi propune programatic să depăşească dificultăţile presupuse de tratatele docte. Fireşte, lectura Introducerii doar te lămureşte, te familiarizează, te împrieteneşte cu figurile ilustre ale gândirii umane, determinându-te să le studiezi apoi lucrările! După o carte bună de aventuri (spirituale), urmează aventura!

Introducere în jurnalismul sportiv

Ovidiu Ioaniţoaia are dreptate, ca de obicei: ,,Prima de acest gen la noi, cartea lui Traian Ulmeanu se adresează viitorilor gazetari sportivi, celor care sunt deja, dar şi unui public mai larg. Pentru că deschide un drum nou, pe care se însoţeşte de curaj, de elan şi de rigoare, autorul merită sincere felicitări”. Este vorba de volumul Introducere în jurnalismul sportiv, apărută la Editura Paralela 45 din Piteşti, sub semnătura reputatului gazetar Traian Ulmeanu (redactor-şef al ziarului Argeşul), un veteran al presei sportive din România, judecând după anul în care (1966) şi-a făcut din cronica sportivă destin. Păcat că s-a mulţumit să scrie numai la ziarul din Piteşti (a colaborat şi cu revista Argeş, în perioada de aur a lui Dobrin), a exclamat editorul Călin Vlasie la lansarea de la Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu (prima lansare a fost la Târgul de carte Bookarest). De altfel, Dobrin a şi luat cuvântul la lansare, subliniind rolul de profesionist desăvârşit al gazetarului sportiv care este Traian Ulmeanu, dându-l exemplu tinerei generaţii. Cine iubeşte cu adevărat sportul e musai să ştie regulile jocului, să priceapă ceea ce se întâmplă pe teren, să aibă cultură sportivă, să fie fair-play şi să scrie ,,la rece”, a plusat genialul jucător Dobrin, şi el victimă a atâtor comentarii ,,pe lângă”, lansate de jurnalişti interesaţi doar de scandal. În rest, vorba lui Călin Vlasie: de acum încolo, oricine va mai scrie pe tema jurnalismului sportiv va trebui să se raporteze la cartea prea modestului (ca om) Traian Ulmeanu!

(I. TEIANU)

Simpozion internaţional de filosofie la Piteşti

În perioada 7-10 iulie, la Universitatea din Piteşti, în organizarea Academiei Române, Secţia de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie, s-a desfăşurat Simpozionul Internaţional al Societăţilor balcanice de filosofie, la care au participat filosofi din cinci ţări. Tema dezbaterilor este una de mare actualitate: Valoare, cultură şi comunicare în Europa de Sud-Est, în prezent. Deschiderea oficială a acestui veritabil eveniment avut loc joi, 8 iulie, cu alocuţiunea vicepreşedintelui Academiei Române, acad. Gheorghe Vlăduţescu, urmată de expunerile prof. univ. dr. Ioanna Kuçuradi (Turcia), acad. Alexandru Surdu, preşedintele Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române, prof. univ. dr. Ivan Kaltchev (Bulgaria), preşedintele Asociaţiei Filosofilor din Europa de Sud-Est ş.a.

Pentru ca fiecare să-şi facă o idee despre ceea ce au discutat la Piteşti, timp de trei zile, importanţi filosofi din sud-estul european, prezentăm titlurile comunicărilor acestora (am ,,selectat” intervenţiile românilor pentru a se înţelege şi mai bine aria de interes a filosofiei româneşti de azi). Astfel, acad. Gheorghe Vlăduţescu a tratat despre Valorizarea omului în imaginarul medieval (Fiziologul), acad. Alexandru Boboc: Pluralism valoric şi comunicare în cultură, în Europa de Sud-Est, acad. Alexandru Surdu: Valorificarea tradiţiei neoaristotelice în filosofia românească, preot acad. Dumitru Popescu: Credinţă şi raţiune în dialogul culturilor sud-est europene, Mircea Dumitru: Identitate şi valoare - fundamente metafizice ale discursului axiologic, Mircea Maliţa (România): Faptele într-o lume de valori, acad. Teodor Dima: Perenităţi logico-filosofice în România postbelică, Marin Aiftincă (România): Tradiţie şi valoare în perspectiva comunicării interculturale, Angela Botez: Perspective identitare în filosofia românească, Ioan N. Roşca: Fundamentul filosofic al comunicării interculturale, Mihai D. Vasile: Comensurabilitate şi comunicare în universul valorilor religioase, Gheorghe Ungureanu: Valorile culturale româneşti în perspectiva integrării europene, Ion Popescu: Legea valorilor maxime. O abordare teologică şi filosofică.

De partea cealaltă (dar nu şi a ,,baricadei”, fireşte), Ivan Kaltchev (Bulgaria) a atacat un subiect fierbinte: Cultura între ură şi toleranţă, în Balcani, Harun Tepe (Turcia): Abordarea eticii în Turcia şi în lume, la începutul secolului XXI, Radmilo Petrović (Serbia): Valorile împotriva sărăciei, cultura împotriva ignoranţei şi comunicarea împotriva războiului, Ruzica Petrović (Serbia): Cultură şi comunicare, Dragoljub Zivković (Serbia): Informarea ca temei al comunicării, Myrto Dragona-Monachou (Grecia): Respectul drepturilor omului ca bază a valorilor comune şi a înţelegerii mutuale între popoarele sud-est europene, Betűl Cotuksöken (Turcia): Cum este posibilă crearea unei culturi a păcii?, Ioanna Kuçuradi (Turcia): Valoare şi valori, Stefan Vlakhov-Mistov (Bulgaria): Dinamica valorilor individuale şi publice, în epoca globalizării, Gorgi Radulov (Bulgaria): Balcanii - generator al progresului ştiinţifico-tehnic şi al culturii materiale, Stefan Fanice Lupsici (Serbia): Perspectiva istorică asupra teologiei şi practicii misionare ortodoxe, Mehmet Tefik Ozkan (Turcia): Reconsiderarea domeniului public, ca o precondiţie necesară a persoanei juridice etc.

În fine, să mai adăugăm că participanţii la acest simpozion internaţional au mai vizitat Mânăstirea Curtea de Argeş, dar şi un alt monument, de data asta al culturii materiale, Barajul Vidraru. Vom reveni.

Jean DUMITRAŞCU

George Muntean

S-a dus (la 1 iunie) să moară puţin şi ilustrul istoric literar George Muntean, înainte de a împlini 72 de ani. Îmi este imposibil să rezum în câteva rânduri personalitatea sa complexă (autor al multor volume de studii, versuri, proză, maxime, documente, folclor, vocabular dialectal etc., animator al ASTREI, militant pentru Unirea cu Basarabia şi Bucovina, ca fiu al Herţei, ş.a.m.d.).

L-am cunoscut personal târziu, în 1996, când a candidat la Preşedinţia României din partea Partidului Pensionarilor pe care-l conducea. Nu-mi venea să cred că editorul lui Vladimir Streinu poate să intre dezinvolt într-o asemenea cursă. Ştia că nu are nici cea mai mică şansă, dar a dorit să expună răspicat păsurile pensionarilor. De altfel, la sfârşitul mitingului electoral, era mai interesat să o promoveze în presa locală pe soţia sa, poeta Adela Popescu (un… personaj misterios în cartea colegului Marin Ioniţă, Kiseleff 10. Fabrica de scriitori!). Ne-am reîntâlnit, pe urmele lui Vladimir Streinu, la Găeşti, Piteşti şi Teiu. Însoţit întotdeauna de Ileana Iordache-Streinu şi Barbu Cioculescu. Omul avea mult umor, era deschis şi lăsa să se înţeleagă că ştie multe taine ale lumii acesteia. Mi-a trimis, de la Bucureşti, spre publicare mai multe texte (am rămas dator cu… Francmasoneria în România!) şi cartea sa Eminescu - 100 documente noi. Soarta a făcut ca ultima sa carte de editor să fie volumul Prozatori români, de Vladimir Streinu. Motiv în plus pentru a-i aprinde o lumânare în cimitirul de la Teiu, unde odihnesc părinţii marelui său prieten, Nicu Iordache, când voi merge la ţară… (J.D.)