Centrul Cultural Pitesti

SCRIITORI ARGEŞENI ÎN DEZBATERE

Dumitru M. Ion – omul-instituţie

Despre Dumitru M. Ion se poate scrie o carte fascinantă. Mă şi mir de ce nu s-a gândit încă nimeni la fenomenul Dumitru M. Ion! Poate un… străin o va face într-o bună zi. O carte cu mai multe capitole: Dumitru M. Ion, poetul; Dumitru M. Ion, prozatorul; Dumitru M. Ion, traducătorul; Dumitru M. Ion, organizator de festivaluri internaţionale de poezie; Dumitru M. Ion, omul. Ei, da, omul, scriitorul profesionist autentic, românul care trăieşte de-o viaţă exclusiv din scris, omul a cărui soţie (distinsa doamnă Carolina Ilica) este poetă şi traducătoare şi a căror fiică (domnişoara Lana) este, la rându-i, poetă. Omul care organizează, de opt ani încoace, unul dintre cele mai ample festivaluri internaţionale de poezie de pe mapamond, omul format la şcoala aspră a traducerii ducând arta traducerii în spaţiul social şi faima Argeşului (a ţării) în lume. Prea puţini înţeleg ce muncă extraordinară se depune pentru o simplă întrunire literară, darmite pentru o reuniune de-o săptămână cu invitaţi din zeci de ţări. Cel puţin o jumătate de an pregăteşte Dumitru M. Ion, ajutat de Carolina Ilica, Festivalul Internaţional Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş! Cu selectarea scriitorilor reprezentativi din toate zările, cu scrisorile adresate, cu e-mail-urile schimbate, cu traducerile din sârbă, macedoneană, bulgară, rusă, franceză, spaniolă, dar şi, singur, sau împreună cu alţi traducători, din chineză, georgiană, armeană. Nu mai vorbim de stresul cel mare, obţinerea banilor necesari pentru cazare, masă, transport, pentru publicarea peste noapte a antologiei festivalului, cu traducerile de rigoare! Câte promisiuni, Doamne, câte uşi închise, Dumnezeule! Mereu sunt alte priorităţi. Şi câtă înfrigurare la aeroport, culegând invitaţii din avioane diverse, spre a-i conduce, mai întâi, în Sala cu oglinzi a sediului Uniunii Scriitorilor, înainte de a lua drumul spre Cetatea Basarabilor, locul unde a copilărit, lăcaşul de suflet. Şi câtă grijă pentru invitaţii din trei-patru continente, pentru ca aceştia să se simtă bine la noi, să cunoască frumuseţile noastre, cultura noastră!

Se ia în serios şi îi ia în serios şi pe ceilalţi. Subjugat de gândul că nu a făcut îndeajuns pentru ca literatura română să se poată impune în lume (şi i-a tradus demult pe Nichita Stănescu, Marin Sorescu şi pe atâţia), pentru ca scriitorii din afară să ne cunoască adevărata valoare. Cu toate acestea, nu l-am văzut pe Dumitru M. Ion acaparând spaţiile emisiunilor culturale radio-televizate. Nu ştiu dacă presa naţională va acorda o minimă atenţie festivalului de la Curtea de Argeş. Nu ştiu câte reviste literare româneşti vor coborî de pe Everestul superiorităţii lor spre a privi ce se întâmplă, vară de vară, spre Dealul Noapteş. Ştiu, având decupaje din presă, cunoscând, de-a lungul anilor, diverşi poeţi străini, că lumea culturală străină vorbeşte despre Curtea de Argeş ca despre un punct luminos pe harta culturală a Europei şi a lumii, ştiu că s-a vorbit (şi se va mai vorbi) în străinătate despre Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş în termenii pe care îi merită (un festival profesionist). Desigur, la noi, mai sunt (sau au fost) iniţiative şi la Iaşi, şi la Satu-Mare, şi la Oradea, şi la Deva, şi la Neptun ori Mangalia, dar, totuşi, nu de anvergura celei de la Curtea de Argeş, unde vin anual poeţi din 25-30 de ţări. Dumitru M. Ion nu disperă niciodată. Merge mai departe, luptând cu inerţiile şi orgoliile româneşti. Dacă statul nu e un organizator bun, Dumitru M. Ion încă speră ca statul să nu pună măcar piedici iniţiativei private. Ceea ce nu reuşesc instituţii întregi, reuşeşte un singur om. Ce-i drept, omul-instituţie Dumitru M. Ion. Mă opresc aici. În loc de ,,vorbe’’, mai bine să-i... numărăm cărţile, cântărindu-le!

JEAN DUMITRAŞCU

Dumitru M. Ion s-a născut la 26 septembrie 1947, în satul Brăteşti, comuna Albeştii de Argeş. Urmează, la Curtea de Argeş, clasele primare, o şcoală de meserii şi Liceul Vlaicu Vodă. Timp de un an (1965-1966), este student la Facultatea de Filologie, renunţând în favoarea Facultăţii de critică de teatru, film şi televiziune din cadrul I.A.T.C. I.L. Caragiale din Bucureşti, facultate pe care o absolvă în 1971, cu titlul de diplomat în arte.

A debutat la 13 ani, publicând în mai multe reviste (Gazeta literară, Luceafărul, Tribuna) versuri şi proză. Este membru titular al Uniunii Scriitorilor din România de la 20 de ani. Trăieşte exclusiv ca scriitor profesionist, într-o familie de creatori.

A obţinut mai multe burse de studii şi invitaţii de călătorie în S.U.A., Germania, Italia, Iugoslavia, Serbia şi Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Grecia, Turcia, Egipt, Cipru, Georgia, Armenia, Uzbekistan, Spania, Tunisia, Columbia etc. A participat ca invitat special la festivalurile internaţionale de poezie de la Struga, Veles şi Tetovo (Macedonia), Sarajevo (Bosnia-Herţegovina), Budva (Muntenegru), Las Palmas, Canare (Spania), Bagdad (Irak), Medellin (Columbia), Jedlienne (Tunisia), Belgrad (Serbia) etc.

În 1991 a fundat Editura Orient-Occident, pe care o conduce. Este preşedinte al Festivalului Internaţional Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş, pe care l-a întemeiat în 1997 împreună cu poeta Carolina Ilica, organizând în capitala Basarabilor, anual, întâlniri cu poeţi din zeci de ţări.

Cărţile sale au primit, de-a lungul vremii, mai multe premii naţionale sau internaţionale, cum ar fi: Premiul Luceafărul (poezie, 1964), Premiul Napoli Ospiti (poezie, 1970), Premiul Albatros (proză, 1970), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (proză, 1972), Premiul Uniunii Tineretului Comunist din România (poezie, 1974), Premiul Pana de Aur (traduceri, Festivalul Internaţional al Traducătorilor, Tetovo, Iugoslavia, 1977, 1986, 1994), Premiul Uniunii Scriitorilor şi al Uniunii Traducătorilor din Macedonia (traduceri, 1982, 1989, 1991), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (traduceri, 1983), Premiul pentru Cea mai frumoasă poezie (Festivalul Internaţional Serile de poezie de la Struga, Macedonia, 1993), Premiul Societăţii Internaţionale a Scriitorilor şi Artiştilor Greci (1998), Premiul Kocio Raţin (Macedonia, 1999), Premiul Naim Frasheri (poezie, 2000), Premiul Vladimir Mijuşkovici (Muntenegru, 2001), Premiul Convorbiri literare (2002), Premiul A.S.L.A. (2002).

Cărţi publicate. Poezie: Iadeş (Editura pentru literatură, 1966), Vânătorile (Editura pentru literatură, 1969), Balcanice (Editura Albatros, 1970), Fals tratat de vânătoare (Editura Cartea Românească, 1973), Culoare şi aromă/Melancolii (Editura Cartea Românească, 1974), Orgolii (Editura Albatros, 1974), Vânătorile (antologie, Editura Cartea Românească, 1981), Ioan Metafora (Editura Cartea Românească, 1986), Evanghelia după Ioan Metafora (Editura Orient-Occident, 1997), El evangelio segun Ioan Metafora – The Gospel After John Metaphor (ediţie bilingvă spaniolă-engleză, Editura Orient-Occident, 1999), Faraonul (Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2002), Evanghelia după Ioan Metafora (plurilingv, română, engleză, spaniolă, franceză, Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2002). Proză: Paştele cailor (roman, Editura Cartea Românească, 1970), Povestea minunatelor călătorii (roman, Editura Ion Creangă, 1973), Vânătoare de tigri (povestiri şi poeme în proză, Editura Cartea Românească, 1976), Elfi la Brusa (nuvele, Editura Cartea Românească, 1979), Babilonul (nuvele, Editura Eminescu, 1981), Scribul şi Închipuirea (roman, Editura Cartea Românească, 1985), Diavolul la Sfântul Ştefan (nuvele, Editura Orient-Occident, 1998). Literatură pentru copii Şi tineret: Farfurii zburătoare (roman, Editura Ion Creangă, 1969), Poeţii de 20 de ani (versuri, Editura Eminescu, 1972), Sir şi Elixir (teatru şi poezii, Editura Junimea, 1973), Meteoritul care a uitat să cadă (roman, Editura Ion Creangă, 1976). Piese de teatru: Corăbii de Ardeal (1967), Fiul lui Alexandru cel Mare (1983), Sir şi Elixir (1985). Cărţi proprii tipărite în alte ţări (redăm titlul în limba română): Florile vor să intre în casă (poezii, Tbilisi, Georgia, 1976), Trădarea amiezii (poezii, Skopje, Iugoslavia, 1983), Farfurii zburătoare (roman, Skopje, Iugoslavia, 1987), Ioan Metafora (poezii, Skopje, Iugoslavia, 1989), Falanga lirică macedoneană (antologie, traduceri, studiu introductiv, Chişinău, 1991), Privighetoarea care cântă cu ochii închişi (eseuri, Skopje, Macedonia, 1992), Farfurii zburătoare (roman, Sofia, Bulgaria, 1998), Ioan Metafora (poezii, Istanbul, Turcia, 1998), Evanghelia după Ioan Metafora (poezii, Teşani, Bosnia-Herţegovina, 2001), Culesul de purpură (poezii, Belgrad, Iugoslavia, 2001), Evanghelia după Ioan Metafora (poezii, Sofia, Bulgaria, 2002), Culesul de purpură (poezii, Trebinje, Bosnia-Herţegovina, 2002), xxx (poezii, Moscova, 2003). Traduceri în limba română: Antologia poeziei gruzine - sec. XII-XX (Editura Minerva, 1974), Blaje Koneski – Poeme (Editura Albatros, 1975), Besiki – Oştile tristeţii (versuri, Editura Junimea, 1977), Bojin Pavlovski – Duva (roman, Editura Univers, 1977), Njegos – Cununa munţilor (poem dramatic, Editura Albatros, 1978), Koko Raţin – Zorile dalbe (versuri, Editura Cartea Românească, 1978), Iosif Noneşvili – Medeea (versuri, în colaborare cu Carolina Ilica, Editura Junimea, 1980), Antologia poeziei chineze (în colaborare cu Li Yu-Giu, Editura Univers, 1980), Moris Poţhişvili – Pasărea meditaţiei (versuri, Editura Junimea, 1981), Slavko Ianevski – Taină-joc-simţire (versuri, Editura Junimea, 1981), Ante Popovski – Macii (versuri, Editura Cartea Românească, 1981), Mihail Rengiov – Poezia şi fluturele (versuri, Editura Cartea Românească, 1981), Radovan Pavlovski – Maya (versuri, Editura Cartea Românească, 1981), Bojin Pavlovski – Western Australia (roman, în colaborare cu Carolina Ilica, Editura Cartea Românească, 1983), Stevan Tontici – Hulesc şi venerez (versuri, în colaborare cu Carolina Ilica, Editura Cartea Românească, 1983), Iovan Strezovski – Cartea Ursitei (roman, Editura Cartea Românească, 1983), Gane Todorovski – Ceas de înjurături şi mângâieri (versuri, Editura Cartea Românească, 1983), Antologia poeziei armene, sec. V-XX (Editura Minerva, 1984), Petre M. Andreevski – Deniţia. Laude şi plângeri (versuri, Editura Cartea Românească, 1985), Taşko Gheorghievski – Sămânţa neagră, Calul roşu (romane, Editura Cartea Românească, 1985), Bojin Pavlovski – Ipocritul (roman, Editura Cartea Românească, 1986), Petar T. Boşkovski – Aşternutul de spini (versuri, Editura Dacia, 1986), Traian Petrovski – Cheia vieţii (versuri, Editura Cartea Românească, 1989), Mile Nedelkoski – Eretikon-Erotikon (versuri, Editura Dacia, 1989), Bojin Pavlovski – Ipocritul roşu (roman, Editura Hyperion, Chişinău, 1991), Linguriţa de aur (poezie, Editura Kultura, Skopje, 1993), Iovan Strezovski – Romanul lui Târpe Răbdătorul şi al Tinei Zăhărel (Editura Orient-Occident, 1993), Rade Silian – Zidirea umbrei (versuri, Editura Orient-Occident, 1993), Miloş Lindro – Poezii (traducere, Editura Orient-Occident, 1993), Dimitar Başevski – Vremelnică trecerea (versuri, Editura Orient-Occident, 1995), Branko Ţvetkoski – Adiere de molitvă (versuri, Editura Orient-Occident, 1995), Vesna Aţevska – Causa Sum (versuri, Editura Orient-Occident, 1995), Justo Jorje Padron – Cercurile infernului (versuri, Editura Orient-Occident, 1995), Mihail Rengiov – Intrarea în Ierusalim (versuri, Editura Orient-Occident, 1995), Antologia poeziei chineze, vol. I (în colaborare cu Li Yu-Giu, Editura Orient-Occident, 1995), Paskal Ghilevski – Instinctul luminii (versuri, Editura Orient-Occident, 1996), Sârba Igniatovici – Gâgâind în noul veac (versuri, Editura Orient-Occident, 1997), Nikolai Stoianov – Viză de tranzit (eseuri, Editura Orient-Occident, 1997), Taşko Gheorghievski – Calul roşu (roman, Editura Orient-Occident, 1997), Resul Şabani – Apa iubirii (versuri, Editura Orient-Occident, 1997), Poesys (antologia Festivalului Internaţional Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş, Editura Orient-Occident, 1997), Adnan Ozer – Moartea clopoţelului (versuri, Editura Orient-Occident, 1997), Visar Zhiti – Psalm (Editura Orient-Occident, 1997), Fernando Ainsa – De aici, de acolo (eseuri, Editura Orient-Occident, 1998), Suat Engullu – Conversaţie cu întunericul (versuri, Editura Orient-Occident, 1998), Adonis – Despre nebunie (versuri, Editura Orient-Occident, 1998), Liliana R. Nikolic – Cealaltă faţă a visului (versuri, Editura Orient-Occident, 1998), Kamma Kamanda – O sumă de neant (versuri, Editura Orient-Occident, 1998), Mehmet Kansu – Degetele lui Midas (versuri, Editura Orient-Occident, 1999), Geladin Asani – Minciuni adevărate (proză, Editura Orient-Occident, 1999), Nikola Ţinţar Poposki – Numen-Cuget-Avatar (versuri, Editura Orient-Occident, 1999), Poesys (antologia Festivalului Internaţional Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş, Editura Orient-Occident, 2000), Risto Vasilevski – Laudă iadului (versuri, Editura Orient-Occident, 2000), Miljurko Vukadinovic – (V)estul (versuri, Editura Orient-Occident, 2000), John F. Deane – Tocată şi fugă (versuri, Editura Orient-Occident, 2001), Daniţa Nain-Rudovici – Frunză verde de dragoste (versuri, Editura Orient-Occident, 2001), Alberto Estima de Oliveira – Mesopotamia (versuri, Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2001), Vukman Otaşevic – Viscolire (versuri, Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2001), Claude Darbellay – In extremis (versuri, Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2001), Kiril Kadiiski – Cină la Emaus (versuri, Editura A.I.O.O., 2001), Alberto Estima de Oliveira – Mesopotamia 2 (versuri, Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2001), Poesys 2, De dragoste (antologia Festivalului Internaţional Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş, 2001, Editura A.I.O.O., 2001), Miloş Lindro – Discurs despre poezie (Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2001), Drajen Kutunarici – Ecclesia Invisibilis (versuri, în colaborare cu Carolina Ilica şi Mariana Ştefănescu, Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2001), Lirică din Vechiul Egipet (Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2001), Savo Kostadinovski – Poezie despre poezie (Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2002), Fernando Aguiar – Lumea de hârtie (versuri, Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2002), Ivan Golubnici –Înger trist (versuri, Editura A.I.O.O., 2002), Serghei Gloviuk – Punct de întoarcere (versuri, Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2002) Seamus Heaney – Oracol şi alte poeme (Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2002), Pierre Voelin – Prin ochiul milenar (versuri, Editura A.I.O.O., 2002), Dobrilo Pavici – Ţurţuri (versuri, Editura A.I.O.O., 2002), Dobroslav Ciuk – Oraşul fără suflet şi alte poeme (Editura A.I.O.O., 2002), Noviţa Telebak-teni – Vipia minţii (versuri, Editura A.I.O.O., 2002), Abd El-Karim Al-Khalqi – Cântece de dragoste (Editura A.I.O.O., 2002), Radhia Riahi – Murmure (Editura A.I.O.O., 2002), Poesys 5, Anotimpurile visului (antologia Festivalului Internaţional Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş, 2002, în colaborare cu Carolina Ilica, Editura A.I.O.O., 2002) etc.

Traduceri din limba română, îngrijiri de ediţii, studii introductive: Nichita Stănescu – Poezii (în colab. cu Taşko Sarov, Skopje, 1982), Nichita Stănescu – Îndoirea luminii (versuri, în colab. cu Taşko Sarov, Skopje, 1982), Marin Sorescu – Pe sub uşă (versuri, în colab. cu Taşko Sarov, Skopje, 1982), Eugen Jebeleanu – Hanibal (versuri, în colab. cu Taşko Sarov, Skopje, 1982), D.R. Popescu – Vânătoare regală (roman, în colab. cu Dimo Naun Dimcev, Skopje, 1985), Mircea Ciobanu – Vântul Ahab (versuri, în colab. cu Branko Ţvetkovski, Skopje, 1986), George Bălăiţă – Lumea în două zile (roman, în colab. cu Dimo Naun Dimcev, Skopje, 1986), Horia Bădescu – Plângerile lui Solomon (versuri, în colab. cu Dimo Naun Dimcev, Skopje, 1987), Vasile Igna – Provincia (versuri, în colab. cu Dimo Naun Dimcev, Skopje, 1988), Adrian Popescu - Curtea Medicilor (versuri, în colab. cu Dimo Naun Dimcev, Skopje, 1988), Titus Vâjeu – O geană de neant (versuri, în colab. cu Branko Ţvetkovski, Skopje, 1989), Grigore Vieru – Cruce şi harpă (versuri, în colab. cu Branko Ţvetkovski, Skopje, 1989).

[Înapoi sus]

Pagina: [Precedentã] - 1 - 2 - 3 - 4 - 5 - 6 - 7 - 8 - 9 - 10 - 11 - 12 - 13 - 14 - 15 - 16 - 17 - 18 - 19 - 20 - 21 - 22 - 23 - 24 - [Urmãtoare]

SCRIITORI ARGEŞENI ÎN DEZBATERE Dumitru M. Ion – omul-instituţie Despre Dumitru M. Ion se poate scrie o carte fascinantă. Mă şi mir de ce nu s-a gândit încă nimeni la fenomenul Dumitru M. Ion! Poate un… străin o va face într-o bună zi. O carte cu mai multe capitole: Dumitru M. Ion, poetul; Dumitru M. Ion, prozatorul; Dumitru M. Ion, traducătorul; Dumitru M. Ion, organizator de festivaluri internaţionale de poezie; Dumitru M. Ion, omul. Ei, da, omul, scriitorul profesionist autentic, românul care trăieşte de-o viaţă exclusiv din scris, omul a cărui soţie (distinsa doamnă Carolina Ilica) este poetă şi traducătoare şi a căror fiică (domnişoara Lana) este, la rându-i, poetă. Omul care organizează, de opt ani încoace, unul dintre cele mai ample festivaluri internaţionale de poezie de pe mapamond, omul format la şcoala aspră a traducerii ducând arta traducerii în spaţiul social şi faima Argeşului (a ţării) în lume. Prea puţini înţeleg ce muncă extraordinară se depune pentru o simplă întrunire literară, darmite pentru o reuniune de-o săptămână cu invitaţi din zeci de ţări. Cel puţin o jumătate de an pregăteşte Dumitru M. Ion, ajutat de Carolina Ilica, Festivalul Internaţional Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş! Cu selectarea scriitorilor reprezentativi din toate zările, cu scrisorile adresate, cu e-mail-urile schimbate, cu traducerile din sârbă, macedoneană, bulgară, rusă, franceză, spaniolă, dar şi, singur, sau împreună cu alţi traducători, din chineză, georgiană, armeană. Nu mai vorbim de stresul cel mare, obţinerea banilor necesari pentru cazare, masă, transport, pentru publicarea peste noapte a antologiei festivalului, cu traducerile de rigoare! Câte promisiuni, Doamne, câte uşi închise, Dumnezeule! Mereu sunt alte priorităţi. Şi câtă înfrigurare la aeroport, culegând invitaţii din avioane diverse, spre a-i conduce, mai întâi, în Sala cu oglinzi a sediului Uniunii Scriitorilor, înainte de a lua drumul spre Cetatea Basarabilor, locul unde a copilărit, lăcaşul de suflet. Şi câtă grijă pentru invitaţii din trei-patru continente, pentru ca aceştia să se simtă bine la noi, să cunoască frumuseţile noastre, cultura noastră! Se ia în serios şi îi ia în serios şi pe ceilalţi. Subjugat de gândul că nu a făcut îndeajuns pentru ca literatura română să se poată impune în lume (şi i-a tradus demult pe Nichita Stănescu, Marin Sorescu şi pe atâţia), pentru ca scriitorii din afară să ne cunoască adevărata valoare. Cu toate acestea, nu l-am văzut pe Dumitru M. Ion acaparând spaţiile emisiunilor culturale radio-televizate. Nu ştiu dacă presa naţională va acorda o minimă atenţie festivalului de la Curtea de Argeş. Nu ştiu câte reviste literare româneşti vor coborî de pe Everestul superiorităţii lor spre a privi ce se întâmplă, vară de vară, spre Dealul Noapteş. Ştiu, având decupaje din presă, cunoscând, de-a lungul anilor, diverşi poeţi străini, că lumea culturală străină vorbeşte despre Curtea de Argeş ca despre un punct luminos pe harta culturală a Europei şi a lumii, ştiu că s-a vorbit (şi se va mai vorbi) în străinătate despre Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş în termenii pe care îi merită (un festival profesionist). Desigur, la noi, mai sunt (sau au fost) iniţiative şi la Iaşi, şi la Satu-Mare, şi la Oradea, şi la Deva, şi la Neptun ori Mangalia, dar, totuşi, nu de anvergura celei de la Curtea de Argeş, unde vin anual poeţi din 25-30 de ţări. Dumitru M. Ion nu disperă niciodată. Merge mai departe, luptând cu inerţiile şi orgoliile româneşti. Dacă statul nu e un organizator bun, Dumitru M. Ion încă speră ca statul să nu pună măcar piedici iniţiativei private. Ceea ce nu reuşesc instituţii întregi, reuşeşte un singur om. Ce-i drept, omul-instituţie Dumitru M. Ion. Mă opresc aici. În loc de ,,vorbe’’, mai bine să-i... numărăm cărţile, cântărindu-le! JEAN DUMITRAŞCU Dumitru M. Ion s-a născut la 26 septembrie 1947, în satul Brăteşti, comuna Albeştii de Argeş. Urmează, la Curtea de Argeş, clasele primare, o şcoală de meserii şi Liceul Vlaicu Vodă. Timp de un an (1965-1966), este student la Facultatea de Filologie, renunţând în favoarea Facultăţii de critică de teatru, film şi televiziune din cadrul I.A.T.C. I.L. Caragiale din Bucureşti, facultate pe care o absolvă în 1971, cu titlul de diplomat în arte. A debutat la 13 ani, publicând în mai multe reviste (Gazeta literară, Luceafărul, Tribuna) versuri şi proză. Este membru titular al Uniunii Scriitorilor din România de la 20 de ani. Trăieşte exclusiv ca scriitor profesionist, într-o familie de creatori. A obţinut mai multe burse de studii şi invitaţii de călătorie în S.U.A., Germania, Italia, Iugoslavia, Serbia şi Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Grecia, Turcia, Egipt, Cipru, Georgia, Armenia, Uzbekistan, Spania, Tunisia, Columbia etc. A participat ca invitat special la festivalurile internaţionale de poezie de la Struga, Veles şi Tetovo (Macedonia), Sarajevo (Bosnia-Herţegovina), Budva (Muntenegru), Las Palmas, Canare (Spania), Bagdad (Irak), Medellin (Columbia), Jedlienne (Tunisia), Belgrad (Serbia) etc. În 1991 a fundat Editura Orient-Occident, pe care o conduce. Este preşedinte al Festivalului Internaţional Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş, pe care l-a întemeiat în 1997 împreună cu poeta Carolina Ilica, organizând în capitala Basarabilor, anual, întâlniri cu poeţi din zeci de ţări. Cărţile sale au primit, de-a lungul vremii, mai multe premii naţionale sau internaţionale, cum ar fi: Premiul Luceafărul (poezie, 1964), Premiul Napoli Ospiti (poezie, 1970), Premiul Albatros (proză, 1970), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (proză, 1972), Premiul Uniunii Tineretului Comunist din România (poezie, 1974), Premiul Pana de Aur (traduceri, Festivalul Internaţional al Traducătorilor, Tetovo, Iugoslavia, 1977, 1986, 1994), Premiul Uniunii Scriitorilor şi al Uniunii Traducătorilor din Macedonia (traduceri, 1982, 1989, 1991), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (traduceri, 1983), Premiul pentru Cea mai frumoasă poezie (Festivalul Internaţional Serile de poezie de la Struga, Macedonia, 1993), Premiul Societăţii Internaţionale a Scriitorilor şi Artiştilor Greci (1998), Premiul Kocio Raţin (Macedonia, 1999), Premiul Naim Frasheri (poezie, 2000), Premiul Vladimir Mijuşkovici (Muntenegru, 2001), Premiul Convorbiri literare (2002), Premiul A.S.L.A. (2002). Cărţi publicate. Poezie: Iadeş (Editura pentru literatură, 1966), Vânătorile (Editura pentru literatură, 1969), Balcanice (Editura Albatros, 1970), Fals tratat de vânătoare (Editura Cartea Românească, 1973), Culoare şi aromă/Melancolii (Editura Cartea Românească, 1974), Orgolii (Editura Albatros, 1974), Vânătorile (antologie, Editura Cartea Românească, 1981), Ioan Metafora (Editura Cartea Românească, 1986), Evanghelia după Ioan Metafora (Editura Orient-Occident, 1997), El evangelio segun Ioan Metafora – The Gospel After John Metaphor (ediţie bilingvă spaniolă-engleză, Editura Orient-Occident, 1999), Faraonul (Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2002), Evanghelia după Ioan Metafora (plurilingv, română, engleză, spaniolă, franceză, Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2002). Proză: Paştele cailor (roman, Editura Cartea Românească, 1970), Povestea minunatelor călătorii (roman, Editura Ion Creangă, 1973), Vânătoare de tigri (povestiri şi poeme în proză, Editura Cartea Românească, 1976), Elfi la Brusa (nuvele, Editura Cartea Românească, 1979), Babilonul (nuvele, Editura Eminescu, 1981), Scribul şi Închipuirea (roman, Editura Cartea Românească, 1985), Diavolul la Sfântul Ştefan (nuvele, Editura Orient-Occident, 1998). Literatură pentru copii Şi tineret: Farfurii zburătoare (roman, Editura Ion Creangă, 1969), Poeţii de 20 de ani (versuri, Editura Eminescu, 1972), Sir şi Elixir (teatru şi poezii, Editura Junimea, 1973), Meteoritul care a uitat să cadă (roman, Editura Ion Creangă, 1976). Piese de teatru: Corăbii de Ardeal (1967), Fiul lui Alexandru cel Mare (1983), Sir şi Elixir (1985). Cărţi proprii tipărite în alte ţări (redăm titlul în limba română): Florile vor să intre în casă (poezii, Tbilisi, Georgia, 1976), Trădarea amiezii (poezii, Skopje, Iugoslavia, 1983), Farfurii zburătoare (roman, Skopje, Iugoslavia, 1987), Ioan Metafora (poezii, Skopje, Iugoslavia, 1989), Falanga lirică macedoneană (antologie, traduceri, studiu introductiv, Chişinău, 1991), Privighetoarea care cântă cu ochii închişi (eseuri, Skopje, Macedonia, 1992), Farfurii zburătoare (roman, Sofia, Bulgaria, 1998), Ioan Metafora (poezii, Istanbul, Turcia, 1998), Evanghelia după Ioan Metafora (poezii, Teşani, Bosnia-Herţegovina, 2001), Culesul de purpură (poezii, Belgrad, Iugoslavia, 2001), Evanghelia după Ioan Metafora (poezii, Sofia, Bulgaria, 2002), Culesul de purpură (poezii, Trebinje, Bosnia-Herţegovina, 2002), xxx (poezii, Moscova, 2003). Traduceri în limba română: Antologia poeziei gruzine - sec. XII-XX (Editura Minerva, 1974), Blaje Koneski – Poeme (Editura Albatros, 1975), Besiki – Oştile tristeţii (versuri, Editura Junimea, 1977), Bojin Pavlovski – Duva (roman, Editura Univers, 1977), Njegos – Cununa munţilor (poem dramatic, Editura Albatros, 1978), Koko Raţin – Zorile dalbe (versuri, Editura Cartea Românească, 1978), Iosif Noneşvili – Medeea (versuri, în colaborare cu Carolina Ilica, Editura Junimea, 1980), Antologia poeziei chineze (în colaborare cu Li Yu-Giu, Editura Univers, 1980), Moris Poţhişvili – Pasărea meditaţiei (versuri, Editura Junimea, 1981), Slavko Ianevski – Taină-joc-simţire (versuri, Editura Junimea, 1981), Ante Popovski – Macii (versuri, Editura Cartea Românească, 1981), Mihail Rengiov – Poezia şi fluturele (versuri, Editura Cartea Românească, 1981), Radovan Pavlovski – Maya (versuri, Editura Cartea Românească, 1981), Bojin Pavlovski – Western Australia (roman, în colaborare cu Carolina Ilica, Editura Cartea Românească, 1983), Stevan Tontici – Hulesc şi venerez (versuri, în colaborare cu Carolina Ilica, Editura Cartea Românească, 1983), Iovan Strezovski – Cartea Ursitei (roman, Editura Cartea Românească, 1983), Gane Todorovski – Ceas de înjurături şi mângâieri (versuri, Editura Cartea Românească, 1983), Antologia poeziei armene, sec. V-XX (Editura Minerva, 1984), Petre M. Andreevski – Deniţia. Laude şi plângeri (versuri, Editura Cartea Românească, 1985), Taşko Gheorghievski – Sămânţa neagră, Calul roşu (romane, Editura Cartea Românească, 1985), Bojin Pavlovski – Ipocritul (roman, Editura Cartea Românească, 1986), Petar T. Boşkovski – Aşternutul de spini (versuri, Editura Dacia, 1986), Traian Petrovski – Cheia vieţii (versuri, Editura Cartea Românească, 1989), Mile Nedelkoski – Eretikon-Erotikon (versuri, Editura Dacia, 1989), Bojin Pavlovski – Ipocritul roşu (roman, Editura Hyperion, Chişinău, 1991), Linguriţa de aur (poezie, Editura Kultura, Skopje, 1993), Iovan Strezovski – Romanul lui Târpe Răbdătorul şi al Tinei Zăhărel (Editura Orient-Occident, 1993), Rade Silian – Zidirea umbrei (versuri, Editura Orient-Occident, 1993), Miloş Lindro – Poezii (traducere, Editura Orient-Occident, 1993), Dimitar Başevski – Vremelnică trecerea (versuri, Editura Orient-Occident, 1995), Branko Ţvetkoski – Adiere de molitvă (versuri, Editura Orient-Occident, 1995), Vesna Aţevska – Causa Sum (versuri, Editura Orient-Occident, 1995), Justo Jorje Padron – Cercurile infernului (versuri, Editura Orient-Occident, 1995), Mihail Rengiov – Intrarea în Ierusalim (versuri, Editura Orient-Occident, 1995), Antologia poeziei chineze, vol. I (în colaborare cu Li Yu-Giu, Editura Orient-Occident, 1995), Paskal Ghilevski – Instinctul luminii (versuri, Editura Orient-Occident, 1996), Sârba Igniatovici – Gâgâind în noul veac (versuri, Editura Orient-Occident, 1997), Nikolai Stoianov – Viză de tranzit (eseuri, Editura Orient-Occident, 1997), Taşko Gheorghievski – Calul roşu (roman, Editura Orient-Occident, 1997), Resul Şabani – Apa iubirii (versuri, Editura Orient-Occident, 1997), Poesys (antologia Festivalului Internaţional Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş, Editura Orient-Occident, 1997), Adnan Ozer – Moartea clopoţelului (versuri, Editura Orient-Occident, 1997), Visar Zhiti – Psalm (Editura Orient-Occident, 1997), Fernando Ainsa – De aici, de acolo (eseuri, Editura Orient-Occident, 1998), Suat Engullu – Conversaţie cu întunericul (versuri, Editura Orient-Occident, 1998), Adonis – Despre nebunie (versuri, Editura Orient-Occident, 1998), Liliana R. Nikolic – Cealaltă faţă a visului (versuri, Editura Orient-Occident, 1998), Kamma Kamanda – O sumă de neant (versuri, Editura Orient-Occident, 1998), Mehmet Kansu – Degetele lui Midas (versuri, Editura Orient-Occident, 1999), Geladin Asani – Minciuni adevărate (proză, Editura Orient-Occident, 1999), Nikola Ţinţar Poposki – Numen-Cuget-Avatar (versuri, Editura Orient-Occident, 1999), Poesys (antologia Festivalului Internaţional Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş, Editura Orient-Occident, 2000), Risto Vasilevski – Laudă iadului (versuri, Editura Orient-Occident, 2000), Miljurko Vukadinovic – (V)estul (versuri, Editura Orient-Occident, 2000), John F. Deane – Tocată şi fugă (versuri, Editura Orient-Occident, 2001), Daniţa Nain-Rudovici – Frunză verde de dragoste (versuri, Editura Orient-Occident, 2001), Alberto Estima de Oliveira – Mesopotamia (versuri, Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2001), Vukman Otaşevic – Viscolire (versuri, Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2001), Claude Darbellay – In extremis (versuri, Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2001), Kiril Kadiiski – Cină la Emaus (versuri, Editura A.I.O.O., 2001), Alberto Estima de Oliveira – Mesopotamia 2 (versuri, Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2001), Poesys 2, De dragoste (antologia Festivalului Internaţional Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş, 2001, Editura A.I.O.O., 2001), Miloş Lindro – Discurs despre poezie (Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2001), Drajen Kutunarici – Ecclesia Invisibilis (versuri, în colaborare cu Carolina Ilica şi Mariana Ştefănescu, Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2001), Lirică din Vechiul Egipet (Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2001), Savo Kostadinovski – Poezie despre poezie (Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2002), Fernando Aguiar – Lumea de hârtie (versuri, Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2002), Ivan Golubnici –Înger trist (versuri, Editura A.I.O.O., 2002), Serghei Gloviuk – Punct de întoarcere (versuri, Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2002) Seamus Heaney – Oracol şi alte poeme (Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2002), Pierre Voelin – Prin ochiul milenar (versuri, Editura A.I.O.O., 2002), Dobrilo Pavici – Ţurţuri (versuri, Editura A.I.O.O., 2002), Dobroslav Ciuk – Oraşul fără suflet şi alte poeme (Editura A.I.O.O., 2002), Noviţa Telebak-teni – Vipia minţii (versuri, Editura A.I.O.O., 2002), Abd El-Karim Al-Khalqi – Cântece de dragoste (Editura A.I.O.O., 2002), Radhia Riahi – Murmure (Editura A.I.O.O., 2002), Poesys 5, Anotimpurile visului (antologia Festivalului Internaţional Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş, 2002, în colaborare cu Carolina Ilica, Editura A.I.O.O., 2002) etc. Traduceri din limba română, îngrijiri de ediţii, studii introductive: Nichita Stănescu – Poezii (în colab. cu Taşko Sarov, Skopje, 1982), Nichita Stănescu – Îndoirea luminii (versuri, în colab. cu Taşko Sarov, Skopje, 1982), Marin Sorescu – Pe sub uşă (versuri, în colab. cu Taşko Sarov, Skopje, 1982), Eugen Jebeleanu – Hanibal (versuri, în colab. cu Taşko Sarov, Skopje, 1982), D.R. Popescu – Vânătoare regală (roman, în colab. cu Dimo Naun Dimcev, Skopje, 1985), Mircea Ciobanu – Vântul Ahab (versuri, în colab. cu Branko Ţvetkovski, Skopje, 1986), George Bălăiţă – Lumea în două zile (roman, în colab. cu Dimo Naun Dimcev, Skopje, 1986), Horia Bădescu – Plângerile lui Solomon (versuri, în colab. cu Dimo Naun Dimcev, Skopje, 1987), Vasile Igna – Provincia (versuri, în colab. cu Dimo Naun Dimcev, Skopje, 1988), Adrian Popescu - Curtea Medicilor (versuri, în colab. cu Dimo Naun Dimcev, Skopje, 1988), Titus Vâjeu – O geană de neant (versuri, în colab. cu Branko Ţvetkovski, Skopje, 1989), Grigore Vieru – Cruce şi harpă (versuri, în colab. cu Branko Ţvetkovski, Skopje, 1989). [Înapoi sus]