ACADEMIA INTERNAŢIONALĂ ORIENT-OCCIDENT

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL
Nopţile de Poezie
DE LA CURTEA DE ARGEŞ

1001 POEME - SACRALITATE

Iată, o nouă ediţie, a opta, a Festivalului Internaţional Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş are loc printr-un miracol: tenacitatea exemplară a doi poeţi şi traducători, Dumitru M. Ion şi Carolina Ilica.

Festivalul Internaţional Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş a luat fiinţă în anul 1997 şi face parte din programele anuale ale Fundaţiei şi Organizaţiei Culturale Academia Internaţională Orient-Occident (Curtea de Argeş, România). Această instituţie culturală are caracter privat, fiind întemeiată, cum am amintit, de poeţii Dumitru M. Ion (preşedinte) şi Carolina Ilica (director artistic).

Festivalul Internaţional Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş, unic ca gen în ţările central-europene, şi-a propus şi, cred, a reuşit, încă de la început, să se înscrie în circuitul internaţional, alături de marile festivaluri de la Struga (R. Macedonia), Las Palmas, Canare (Spania), Medellin (Columbia), Trois Rivieres (Canada) etc. Organizatorii l-au conceput ca un elogiu adus poeziei contemporane universale, ca spectacol poetic continuu (completat de muzică românească, expoziţii de artă, expoziţii şi lansări de carte, dansuri româneşti, vizitarea unor monumente de artă şi cultură ale fostei capitale medievale a Valahiei, Curtea de Argeş, vizitarea cetăţilor şi castelelor lui Vlad Ţepeş, excursii în Munţii Carpaţi etc.).

La cele şapte ediţii de până acum au participat peste 500 de poeţi din circa 60 de ţări de pe toate continentele. Au avut loc sute de lansări de carte şi zeci de recitaluri poetice şi artistice. Marile premii au fost decernate, de-a lungul anilor, unor personalităţi de talia lui George Astalos (România), Nikolai Stoianov (Bulgaria), Mihail Rengiev (Macedonia), Petru Cârdu (Serbia), Marcel Chirnoagă, Manuel Diaz Martinez (Cuba/Spania), Suat Engülü (Turcia), Gheorghe Iliescu-Călineşti, Alberto Estima de Oliveira (Macao), Miliurko Vukadinović (Serbia), Kiril Kadiiski (Bulgaria), John F. Deane (Irlanda), Claude Darbellay (Elveţia), Satoko Tamura (Japonia), Ştefan Augustin Doinaş, Ion Milos (Suedia), Naji Naaman (Liban), Serghei Gloviuk (Federaţia Rusă), acad. Solomon Marcus, Kiril Kovalgi (Federaţia Rusă), Kostas Valetas (Grecia), Tallulah Flores (Columbia), Margalit Matitiahu (Israel), Antonio Porpetta (Spania) ş.a.m.d.

În acest an, printre invitaţi se numără: acad. Charles Dozynski (poet, Franţa), Chad Faries (poet, S.U.A.), acad. Mihail Sinelnikov (poet, Federaţia Rusă), acad. Marian Grzeszak (poet, Polonia), acad. Mihai Cimpoi (critic literar, R. Moldova), acad. Nicolae Dabija (R. Moldova), Mariana şi Matthias Bronisch (traducători, Germania), Jose Luis Reina Palazon (poet, Spania), Jorge Miguel Cocom Pech (poet, Mexic), Abdellouahab Errami (poet, Maroc), Aleyda Quevedo Rojas (poet, Ecuador), Chaabnia Mohamed Ammar (poet, Tunisia), Pnina Amit (poetă, Israel), Oksana Zabuzhko (poetă, Ucraina), Said Hadef (poet, Algeria), Elicura Chihuai Laf (poet, Chile), Ileana Ursu (poetă, Serbia şi Muntenegru), Lex Gillen (compozitor, Luxemburg), Osman şi Orge Sedef Bozkurt (poeţi, Turcia), Lana Derkaç (poetă, Croaţia), Zdravko Kission (poet, Bulgaria), Afroviti Gusho (poet, Albania), Stevka Kozic (poetă, Bosnia şi Herţegovina), Maria Antonieta Flores (poetă, Venezuela), Michal Habaj (poet, Slovacia), Enrique Buenaventura (poet, Columbia). Din România: acad. Constantin Ciopraga, P.S. Calinic, Ovidiu Ghidirmic, Al. Th. Ionescu, Mihai Golescu, Traian Duţă, Cezar Ivănescu, Ion Stratan, Octavian Doclin ş.a.

După primirea oaspeţilor, miercuri, 7 iulie, a doua zi, cu începere de la ora 14, sub egida Meridiane poetice, a avut loc un recital la Sala cu Oglinzi din Palatul Uniunii Scriitorilor din România al poeţilor din S.U.A., Franţa, Federaţia Rusă, Germania, Norvegia, Mexic, Spania, Polonia, Ecuador, Maroc, Tunisia, Israel, Ucraina, R. Moldova, Algeria, Chile, Serbia, Muntenegru, Luxemburg, Turcia, Grecia, Bulgaria, Albania, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina, Slovacia, Ungaria, Elveţia, Venezuela şi România. Seara, a urmat deplasarea la Curtea de Argeş.

Vineri, 9 iulie 2004, după conferinţa de presă, au urmat expoziţia de carte a Editurii Orient-Occident, expoziţia de artă plastică (holul Primăriei din Curtea de Argeş), Colocviul festivalului, România culturală pe viu, şi un recital poetic extraordinar. Seara, a avut loc ceremonia de inaugurare a ediţiei a VIII-a a Festivalului Internaţional Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş, urmată de un recital poetic, lansarea antologiei festivalului şi de un spectacol în onoarea oaspeţilor.

Sâmbătă, 10 iulie, a avut loc un program deosebit: lansări de carte, colocviul festivalului, România culturală pe viu, şi un recital poetic extraordinar. După o vizită la Cetatea lui Vlad Ţepeş de la Poienari a urmat deplasarea într-un alt loc plin de istorie, Vila Florica de la Ştefăneşti. Şi la conacul Brătienilor a avut loc un recital poetic extraordinar. Duminica a fost lăsată exclusiv la dispoziţia invitaţilor. Luni, 12 iulie, a avut loc recitalul poetic internaţional cu tema Sacralitate, urmat de un miting poetic. Seara au fost decernate premiile Academiei Internaţionale Orient-Occident pe acest an. Cum scriem aceste rânduri înainte de finalul manifestării, „la cald“, din dorinţa de a pune la dispoziţie revista poeţilor străini, vom reveni în numărul următor cu câştigătorii.

Printre scopurile şi obiectivele Fundaţiei şi Organizaţiei Culturale Academia Internaţională Orient-Occident şi ale Festivalului Internaţional Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş se înscriu:

1) Promovarea respectului mutual, respectului între popoare şi culturi, promovarea păcii, nonviolenţei, toleranţei culturale, lingvistice, etnice, religioase, a vârstelor, în plan naţional, regional şi internaţional; 2) Apropierea între oamenii de litere de pe diferite meridiane culturale; 3) Stimularea creaţiei artistice româneşti contemporane; 4) Sporirea interesului oamenilor de cultură străini pentru cultura şi civilizaţia românească; 5) Revigorarea interesului în sânul societăţii civile pentru valorile culturale româneşti şi universale; 6) Creşterea rolului iniţiativei culturale particulare în pregătirea, desfăşurarea şi administrarea actului de cultură în România; 7) Valorificarea experienţei de management cultural a unor personalităţi româneşti; 8) Integrarea valorilor culturii româneşti în circuitul internaţional; 9) Formarea spiritului de participare a indivizilor şi colectivităţilor la cunoaşterea şi promovarea valorilor culturale române şi străine.

În fine, mai trebuie adăugate câteva amănunte deloc minore. Academia Internaţională Orient-Occident are drept parteneri Primăria şi Consiliul Local Curtea de Argeş, Societatea Română de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune, Casa de Cultură George Topârceanu din Curtea de Argeş, Uniunea Scriitorilor din România şi Episcopia Argeşului şi Muscelului. Ca sponsori: familia sculptorului Gheorghe Iliescu-Călineşti, Editura Orient-Occident, A.P.L.E.R., S.C. Arpo S.A. Curtea de Argeş, S.C. Alpin Prodal S.R.L. Curtea de Argeş, Traian Duţă, Carolina Ilica şi Dumitru M. Ion. Din antologia festivalului, transcriem, în acest număr, o parte din creaţiile prezentate.

Selecţie din Poesys 6. Sacralitate,
antologia Festivalului Internaţional Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş, 2004,
realizată de Dumitru M. Ion şi Carolina Ilica.

SIGURD HELSETH (Norvegia)

Poet, eseist, prozator, dramaturg, traducător, Sigurd Helseth s-a născut în data de 23 iulie 1945 în oraşul Aalesund. A studiat psihologia, sociologia şi limba franceză la Universitatea din Oslo. A debutat poetic în anul 1975. A scris mai multe piese de teatru: Memoria Iatalei (1986), Premiul Naţional pentru piese de radio; Scurtă oprire în eternitate (1996), precum şi romanul experimental În oglinda orbului (2002). A publicat, de asemenea, volumul de eseuri Ecoul tăcerii (1993) şi volumul de traduceri Cartea Ofeliei (2003) din lirica poetei elveţiene Anne Perrier. Selecţii din lirica sa au fost traduse în mai multe limbi. Este membru al Societăţii Scriitorilor din Norvegia. Bibliografie lirică: Societatea devine mai compactă (1975); Ei spun Pace şi chiar asta vor să spună (1976); Mulţumiri pentru fuziunea dintre bănci şi epave (1977); Fapte recente (1978); Moştenitorii din Gerhardsen (1979); Tărâmul celor doi sori (1984); Efectul sângelui (1986); Noul trup (1990); Runele din ochi (1991); Dublă dispariţie (1995); Între buzele orizontului (2000); Manechine neidentificate (2004).

Ascension from the Ocean

Ascension from the ocean. From continents the message
emanates about the rescue of the sun form complete shadows.
And snow-blood falls upon oustretched tongues!

The dead struggle in melted glass. The hordes of the internal
awaken when clouds are chased down from the sky,
their cries
incite snakes to devour one another.

Deceived by time. Here the outstretched hand. And the
breathing knife. And the mouth in the earth which kisses
the earth. And the hood of history’s hangman over
the head, now.

Man drinks from the floods. Deserts wander upon
death’s purple. The egg in boiling sand.

Created two-legged. Breathes fire at the gate of life.
Is created
and worshipped. Evil for evil’s own sake.
Obliterates the corpus.

Blood in the head presses towards the stars. White teeth
chew and chew at the border of eternity.

Pray for this egg which is freezing.

Froth of the centuries!
Cathedrals of bloody flesh, sorrow listens, breathless.

(Into english by Diane Oatley)

Ascensiunea din ocean

Ascensiunea din ocean. De pe continente mesajul
Vorbeşte despre salvarea soarelui din totalele umbre.
Iar sângele zăpezii se aşterne peste limbile scoase!

Luptă surdă în sticla topită. Hoardele dinlăuntru
Se trezesc când norii sunt alungaţi din cer, ţipătul lor
Stârneşte şerpii să se devoreze-ntre ei.

Dezamăgit de timp. Iată mâna întinsă. Şi cuţitul
Cel viu. Şi gura din pământ care sărută pământul.
Iar gluga călăului istoriei îi atârnă acum peste ochi.

Omul se-adapă din pâraie. Pustiuri se-ntind
Peste purpura morţii. Oul stă în nisipul fierbinte.

Creatură cu două picioare. Respiră foc la poarta vieţii.
Este creat şi venerat. Răul de dragul răului.
Anulează codexul.

Sângele din cap presează spre stele. Dinţii albi
Tot mestecă la marginea eternităţii.

Roagă-te pentru acest om care îngheaţă.

Spuma veacurilor!
Catedrale de carne sângerândă, tristeţea ascultă,
fără suflare.

- continuare în pagina 13 -