Orizont revuistic

* La Timişoara, Casa de Cultură editează revista trimestrială Anotimpuri Literare, ajunsă acum la numărul 45 (anul XII, trimestrul I). Din cuprinsul acestui număr de revistă evidenţiem: Opinii – Posteritatea lui Nichita Stănescu (I), de Adrian Dinu Rachieru, Promovarea cărţii româneşti în Germania – O masă rotundă la Nürnberg, versurile purtând semnătura lui Al. Florin Ţene sau a lui Irimie Străuţ.

* De la colaboratorul nostru din Italia, arhimandrit doctor Iuvenalie Ionaşcu, parohul comunităţii ortodoxe române Sfântul Ioan Casian din Roma, membru în colegiul redacţional al publicaţiei lunare Scala Coeli, am primit numerele din martie şi aprilie (anul IV, nr. 3 [31], respectiv 4 [32]) ale respectivei reviste de informaţie, cultură şi spiritualitate a amintitei comunităţi a românilor din capitala Italiei. Aşa cum am mai amintit, Scala Coeli apare bilingv, în limbile română şi italiană. Din numărul din luna martie amintim prima parte a unui text semnat de Natalia Crâşmăruc, intitulat Reforma şi contrareforma, şi o scurtă recenzie (Poeta şi Îngerul) la volumul poetei argeşene Vavila Popovici (Îngerul scrie poemul), de arhim. dr. Iuvenalie Ionaşcu. Iar din numărul pe aprilie am reţinut Falimentul unor experimente genetice – Clonarea, de arhim. dr. Iuvenalie Ionaşcu, Icoana, semn al prezenţei nevăzute, de A. Suciu, şi partea a doua la Reforma şi contrareforma, de Natalia Crâşmăruc.

* Numărul dublu al revistei Vatra (3 şi 4) este ilustrat de artistul plastic Dan Perjovschi, alături de care Mihai Vakulovski poartă un lung şi interesant dialog. Numele lui Mircea Bârsilă nu scapă, în ultima vreme, aproape nici unei publicaţii literare. În Vatra, ultimul volum de poezie al argeşeanului, Anotimpurile unui cătun (Editura Paralela 45, 2003), este „disecat”, Cu cărţile pe masă, de Tudor Creţu, în Al cincilea anotimp. Ne-au mai atras atenţia Sorin Paliga şi Toponimia arhaică a României şi poezia semnată de… Markó Béla, „unul dintre vârfurile liricii maghiare din Transilvania”, cum este el prezentat (şi tradus) de Kocsis Francisko, de la care mai aflăm că M.B. a debutat în volum în urmă cu 30 de ani şi că are publicate 12 cărţi (poezie, sonete şi eseuri).

* Ramuri, revista Uniunii Scriitorilor ce apare la Craiova, număr dublu, 5-6/1055-1056, mai-iunie, îi are printre semnatari pe Gabriel Dimisianu (Conflictul generaţiilor, la rubrica Subiecte), Nicolae Prelipceanu (Retragerea fără torţe, la rubrica Negru), Paul Aretzu (Poezie despre fiinţa sufletului, o cronică la volumul de poezie al Mariei Urbanovici Ce-ar fi să-i dezbrăcăm sufletul? – Fabula rasa II), Codruţa Mirela Stânişoară (Sonetul în literatura română) şi pe Marin Radu Mocanu (În vizită la un muzeu al culturii, despre volumul Aproape de Soare Răsare al argeşeanului Mihai Epure). Poezia este prezentă prin Ion Chichere, Miron Manega sau Ion Maria.

* Revista de cultură, literatură şi artă Saeculum (anul III, nr. 10/iunie; editor: Vranpress Focşani, sub egida Consiliului Judeţean Vrancea, a Primăriei Focşani şi a D.J.C.C.P.C.N., cu sprijin financiar parţial din partea Ministerului Culturii şi Cultelor) are un sumar foarte dens, din care amintim eseurile semnate de Eugen Simion, Eminescu – mit al spiritualităţii noastre, Valeriu Filimon, Arheurile dacice în Memento mori de Mihai Eminescu, Eugen Uricaru, Singuri pe Via Dolorosa, şi Constantin Ciopraga, Despre jurnale şi memorii. Rubrica Inedit conţine Pagini de jurnal ce poartă semnătura lui Eugen Barbu, iar la Contemporanii noştri, o convorbire realizată de Alexandru Deşliu cu Irina Mavrodin, sub titlul Atâta vreme cât omul va fi om, el va face poezie!, un fragment dintr-un volum aflat în pregătire. Sunt prezenţi cu versuri Ion Horea, Leonid Dimov şi Petru Dumitriu. Am lăsat la urmă rubrica Lector, unde Magda Ursache face, sub titlul Ferma de creaţie, un excurs foarte interesant asupra a două cărţi de memorii apărute anul trecut: Kiseleff 10. Fabrica de scriitori (Editura Paralela 45), de Marin Ioniţă, şi Memoria ca zestre (Editura Institutului Cultural Român), de Nina Cassian.

* Din cuprinsul numărului 6 (324)/iunie al revistei Cuvântul menţionăm Gulliver în Ţara secretelor – De ce nu se scrie adevărata istorie a comunismului românesc, de Marius Oprea, Un ton vechi, dar nu învechit, o cronică la Anotimpurile unui cătun ale lui Mircea Bârsilă, de Bogdan Tănase, Jazz etalon – Coda: Elvin Jones, de Florian Lungu, şi Dave Matthews Band: un regal de improvizaţie, de Florin Giuglea. Interviul lunii îl are ca invitat pe Silviu Lupescu, directorul general al Editurii Polirom: „Principala problemă a editorilor de astăzi este să-şi recâştige cititorii”, iar Conferinţele Cuvântul au ca temă Există o identitate culturală europeană? Au luat cuvântul Mircea Martin, Horia-Roman Patapievici şi Mihai Şora.

* Memento se subintitulează Revistă de memorie politică anticomunistă, îl are ca fondator pe profesorul Florentin Toma şi este editată de Fundaţia Memento şi Consiliul Local Timişoara. Din cuprinsul numărului din iunie (7[86], anul XIV): În memoria lui Florentin Toma, de Mihai Timaru, O viaţă de dăruire: preot Vasile Stoleru, de Voica Lucreţia Ostafi, şi o prezentare a cărţii Iadul comunist – Amintiri şi destăinuiri, de dr. Cornel Pop, făcută de Nicolae Trifoiu.

* Săptămânalul Cultura prezintă, sub semnătura lui Virgil Mihaiu, Festivalul Jazz Napocensis 2004 – O ediţie jubiliară de mică anvergură, Istorii de viaţă de la italienii dobrogeni, de Narcisa Ştiucă, iar la Conversaţia de miercuri, Ara Şeptilici se află în dialog cu muzicologul Viorel Cosma: „Am trăit în cel mai mare secol al muzicii româneşti”.

* Numărul 109 al suplimentului Ziua literară al cotidianului Ziua din săptămâna 19 – 25 iunie îl deschide Nicolae Prelipceanu, cu Literatura română – unde ne aflăm? Ne aflăm unde suntem, care este, de fapt, textul citit de autor la Neptun, la cea de-a V-a întâlnire a scriitorilor români de pretutindeni, îl continuă Nicolae Oprea cu Poetul în Absurdistan, cronica la volumul Puterea iluziei al lui Ion Chichere, şi se încheie cu Antologie poetică Z.l. – Ion Dumitru, care este poetul şi editorul din Boteni (Muscel) stabilit, de patru decenii, în Germania.

* În România literară nr. 24 (23 – 29 iunie) semnează, printre alţii, Vladimir Tismăneanu (Ronald Reagan şi prăbuşirea sovietismului) şi Tudorel Urian (Melancolii şi decepţii, despre Jurnalul 1994 – 1995 al Monicăi Lovinescu). Laura Guţanu, la Interviurile României literare, se află Acasă la Neagu Djuvara, într-un interesant dialog cu marele istoric.

* Revista trimestrială Memoria (Revista gândirii arestate, cum se subintitulează) a ajuns la numărul 46, 1/2004. Fondată de Banu Rădulescu (în consiliul consultativ îi întâlnim pe Ana Blandiana, Mircea Carp şi Alexandru Paleologu), publicaţia este editată de Fundaţia culturală Memoria, sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Din bogatul şi interesantul cuprins selectăm titlurile Un crâmpei de istorie: revolta minerilor de la Motru – 1981, de Gheorghe Gorun (despre un subiect care, spune autorul, „a fost şi este trecut sub tăcere absolută”), Partidul şi politica de represiune, de Eugen Denize, Elisabeta Rizea, un „loc al memoriei” pentru români, de Claudia Dobre, şi „O istorie a Gulagului”, de Lidia Gheorghiu Bradley.

* Sâmbătă, 26 iunie, România liberă publică, în numărul 4340 (serie nouă), un text intitulat astfel: Pe când şi în România un festival asemănător? Regizor român premiat în capitala filmului religios. Regizorul este Nicolae Mărgineanu, al cărui film Binecuvântată fii, închisoare a primit premiul al II-lea, Cavalerul de Argint, la cea de a XIII-a ediţie a Festivalului internaţional al filmului religios Cavalerul de Aur, organizat la Irkuţk. Nu ştim dacă este bine sau rău că Nicolae Mărgineanu e primul cineast român care participă la acest festival al filmului religios organizat în Rusia. Ceea ce ştim cu siguranţă este faptul că la Curtea de Argeş se organizează anual, din 1994, un festival internaţional al filmului religios, denumit Lumină din Lumină, astfel că întrebarea din supratitlul textului semnat de C. Stănculescu este una retorică.

* Familia (nr. 5/2004) debutează cu petrecerea feerică a lui Ion Simuţ în ,,Paradisul cărţilor” (Târgul Bookarest), continuă cu dezvăluirile lui Gheorghe Grigurcu despre ,,Marea iubire a Ninei Cassian” (deh, Partidul Comunist) şi câteva file din dosarul de urmărit al lui Norman Manea şi insistă asupra unor cărţi importante apărute recent. Astfel, Traian Ştef dă seama despre Anatomia frigului a lui Virgil Podoabă, Ioan Moldovan despre Epistolele lui Traian (a lui Traian Ştef), Mircea Morariu despre O lume dispărută (oare?, a lui Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici şi Ioan Stanomir), iar Ion Simuţ despre Marea miză a lui Mihai Sin. Poemele lui Paul Vinicius şi interviul cu V. Fanache (luat de Mircea Popa) completează fericit un sumar dens şi de calitate, în nota revistei orădene.

* Tomis (iunie 2004), revista editată de Primăria Constanţa, este centrată pe un nou Exclusiv. De data aceasta, prezintă Clubul istoricilor din România Nicolae Iorga, invitat să conferenţieze cu prilejul Zilelor Constanţei. Vartan Arachelian, Ion Calafeteanu, Gheorghe Zbuchea, Stelian Brezeanu, Petre Ţurlea şi Ion Bulei sunt provocaţi să vorbească despre ,,margine”, ,,marginalizare” şi ,,Dobrogea”. Nu lipsesc ineditele – scrisori ale lui V. Bogrea către N. Iorga.

* Axioma (iunie 2004), revista ploieşteană pentru literatură, ştiinţe, religie şi arte, îşi pune şi ea obsedanta problemă: la periferie sau în centru? Codruţ Constantinescu vorbeşte, totuşi, despre cultura irlandeză… Ion Bălu atacă ,,aporiile argheziene”, iar Andi Bălu reface Odiseea romanului Ulysses. Nu intrăm în amănunte, felicitându-l pe Ieronim Tătaru pentru gestul de a-l sărbători pe Constantin Trandafir la împlinirea a 65 de ani. La mulţi ani, stimat cărturar din Câmpina!

* Timpul (iunie 2004) şi Gabriela Gavril de la Iaşi mizează pe tineri. Semnalăm, de aceea, incendiarele luări de poziţie ale lui Bogdan Suceavă (pe tema premiilor A.E.R.), Valentin Protopopescu (pe tema eticii balcanice a lui Gabriel Liiceanu), alături de dezvăluirile lui Liviu Bordas despre un ,,bramin” moldav, Alecu Ghica, ajuns la templul din Puri pe la 1858, şi arheologicalele lui Alex Aciobăniţei, despre filmul românesc între 1905 şi 1948.

Adrian CREŢU

Calendar argeşean

* 2 iulie 1895. S-a născut, la Berevoeşti, Muscel, Mihai Tican-Rumano, publicist, scriitor, membru al Societăţii Scriitorilor Români, colecţionar de artă şi explorator.

* 5 iulie 1834. S-a născut, la Piteşti, Ioan G. Valentineanu, ziarist, scriitor şi traducător (fondatorul ziarului Reforma, colaborator la Secolul, Concordia, Românul, Telegraful şi Steaua Dâmboviţei).

* 6 iulie 1923. S-a născut, la Bucureşti, Constantin Bălăceanu-Stolnici, medic, publicist, doctor în ştiinţe medicale, membru de onoare al Academiei Române.

* 6 iulie 1952. S-a născut prozatoarea Marilena Chireţu.

* 8 iulie 1933. S-a născut, la Curtea de Argeş, Ion Neagoe, pictor şi lector universitar.

* 9 iulie 1934. S-a născut, la Stroeşti, Argeş, Nicolae P. Leonăchescu, profesor universitar doctor inginer, istoric, publicist şi deputat.

* 9 iulie 1950. A murit, la Rucăr, Dumitru (Tache) I. Băjan, istoric, publicist şi paleograf.

* 10 iulie 1929. S-a născut, la Jugureni (azi Ulieşti), Dâmboviţa, Marin Ioniţă, profesor, publicist şi prozator (redactor la revista Argeş, membru al Uniunii Scriitorilor din România).

* 10 iulie 1936. S-a născut, la Vişina, Dâmboviţa, Stan Florea, filosof şi publicist.

* 12 iulie 1932. S-a născut, la Recea, Argeş, Marin Predescu, pictor şi lector universitar.

* 13 iulie 1870. S-a născut, la Piteşti, Alexandru Bogdan-Piteşti, poet, publicist şi colecţionar de artă (A semnat şi cu pseudonimele Alex din Piteşti, Aldo şi A.B.-P.).

* 14 iulie 1929. S-a născut, la Bucureşti, regizorul de teatru Mihai Radoslavescu (regizor la secţia Dramă a Teatrului Alexandru Davila din Piteşti).

* 14 iulie 1932. S-a născut, la Călineşti, sculptorul Gheorghe Iliescu-Călineşti.

* 15 iulie 1954. S-a născut criticul literar Marian Barbu (colaborator la Săgetătorul, suplimentul-literar artistic al cotidianului Argeşul, în prezent redactor-şef la revista Cafeneaua literară).

* 17 iulie 1954. S-a născut, la Topoloveni, Argeş, lect. univ. dr. Octavian Mihail M. Sachelarie, bibliotecar, sociolog şi publicist, director adjunct al Bibliotecii Dinicu Golescu Argeş, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice din România, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

* 24 iulie 1931. S-a născut, la Bascovele, Cotmeana, Argeş, Constantin Drăguşin, preot profesor doctor, compozitor, dirijor, redactor-şef adjunct la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

* 24 iulie 1940. S-a născut, la Piteşti, pictoriţa Amelia Diamandescu-Gherasim.

* 25 iulie 1975. S-a născut, la Piteşti, poeta Amalia Elena Constantinescu.

* 26 iulie 1977. S-a născut Maria Magdalena Ghizdaveţ, pictoriţă, membră stagiară a Uniunii Artiştilor Plastici din România.

* 27 iulie 1937. S-a născut, în comuna Laza, Vaslui, pictorul naiv Nicolae Burcă.

* 29 iulie 1959. S-a născut, în comuna Mihăeşti, Argeş, Marius Dumitrescu, judecător, poet şi eseist.

* 31 iulie 1986. A murit, la Bucureşti, Iustin Moisescu, profesor, publicist, teolog, mitropolit al Ardealului, apoi al Moldovei şi Sucevei, arhiepiscop al Bucureştiului şi apoi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

A.C.